„A citi înseamnă a învăța. E o formă de experiență sau, mai bine zis, un multiplicator pentru experiențele noastre: căci dacă ne-am mărgini la ceea ce putem trăi sau vedea în jurul nostru într-o viață de om, am fi foarte săraci.”, spunea criticul literar Nicolae Manolescu.
Lectura ne îmbogățește atât pe noi, cititorii, cât și pe cei din jurul nostru. Ea ne educă, ne dezvoltă mental, ne lărgește orizontul cunoașterii și al imaginației și ne formează ca oameni. Totodată, ne îmbunătățește ortografia, ne dezvoltă vocabularul și abilitățile scriitoricești, facilitând comunicarea interumană. Putem astfel, cu ușurință, să ne conectăm cu oameni din diferite medii sociale, în tot felul de contexte, ajungând chiar să avem un impact asupra societății și culturii noastre.
În ziua de azi însă nu mai avem timp pentru citit și nici nu știm ce să citim, în caz că reușim să găsim câteva momente de respiro în programul nostru încărcat. Unii nu știu, iar alții au uitat să se oprească din alergarea și din rutina zilnică pentru a se detensiona, pentru a se relaxa... citind.
Dar ce să citim?
Uitându-mă la lumea în care trăim, îmi vine să strig: Citiți orice, numai citiți!
Avem însă la dispoziție atâtea tipuri de cărți, din toate domeniile posibile, încât putem fi selectivi. Și e bine și de folos să selectăm ce citim, potrivit cu tânjirea inimii și preocupările fiecăruia dintre noi.
Există însă un tip de cărți ce se pliază pe fiecare om, indiferent de statut social, de vârstă și cultură, și anume cărțile de beletristică. Literatura este considerată tezaurul spiritual al omenirii și imaginea de ansamblu a evoluției umane. Fiecare etapă a ei reprezintă o fațetă diferit colorată a unui diamant care reflectă aceeași imagine – imaginea omului, surprinsă de-a lungul istoriei și devenirii sale. Fiecare etapă are farmecul și misterul ei și ne descoperă mereu ceva nou.
Vă încurajez să explorați literatura universală, începând de la cea antică, pășind apoi prin cea medievală, renascentistă, clasică, iluministă, romantică, realistă, naturalistă, simbolistă, modernă, postmodernă și, ajungând la cea contemporană, s-o luați de la capăt, pentru că literatura, în toate formele ei, este un izvor nesecat de bogății pentru suflet și pentru minte.
Iar creștinilor sceptici, care tind să se limiteze la citirea Bibliei, vreau să le spun că Îl pot găsi pe Dumnezeu și în literatura universală, pentru că El este prezent în fiecare etapă a istoriei omenirii, adânc implicat în viața creației Sale, chiar dacă în forme diferite. Îndrăzniți să ieșiți din tiparele religioase!
Închei citându-vă un fragment dintr-una din multele cărți care m-au încântat de-a lungul vieții și îndemnându-vă să alegeți să citiți ținând cartea în mână, pentru că nimic nu se aseamănă cu răsfoirea unei cărți „adevărate” și cu mireasma unică a filelor ei:
„E cu putinţă oare ca omul să se simtă cu adevărat nefericit? Dar ce importanţă au necazurile şi nenorocirile mele, dacă sunt în stare să fiu fericit? Ştiţi, nu înţeleg cum poate cineva trece pe lângă un copac şi să nu fie fericit că-l vede? Să stea de vorbă cu un om şi să nu fie fericit că-l iubeşte? … Dar există atâtea lucruri minunate pe care le întâlneşti la fiecare pas şi pe care până şi omul cel mai decăzut le găseşte minunate!” (F.M. Dostoievski, Idiotul)